Lesona 18
O LE A LE MEA E TUPU PE A MAVAE LE
OTI?
Talu lava ona tulia le tagata mai i le faatoaga o Etena, o loo i ai pea lava
faamatalaga feavea’i solo, poo le a le mea e tupu pe a oti le tagata. O le oti, o se
fili matautia tele lenei o loo asiasi mai i tagata uma lava, e aunoa ma le
faailogaina o se tagata. Na te faate’aeseina tagata e pele i o tatou loto, ma
faaumatia faanaunauga silisili lava o le tagata. O i ai ea se faamoemoe i tala atu o
le oti? E tele ma tele manatu ua fausiaina ma tuufaasoloina mai i lea tupulaga i lea
tupulaga seia o’o ina foa’iina atu i ai e aganuu, le ioega ma le taliaina ai e avea ma
upu moni. O nei manatu eseese e matuā lautele lava le eseesega o loo i ai, peitai o
le tele lava o nei talitonuga, e i ai le vaega e tasi e tutusa ai i latou; o le talitonuga
lea, o le ola pea e faavavau o le agaga o le tagata. O le talitonuga lenei, faatasi ai
ma isi a’oa’oga e tele o loo faavaeina i le talitonuga lava lea e tasi, lea ua tuuina
atu ai i le Talitonuga O Le Ola Pea O Agaga O Ē Ua Oti, le toatele tele o tagata o
loo talitonu ma mulimuli atu i ai.
E fa’aauau pea ea e tagata ona latou ola i se isi tino i luga o le fogaeleele lenei pe a
mavae ona latou feoti? Latou te ō ea i se isi nofoaga i le vateatea? E mafai ea ona
tatou iloa le mea moni e faatatau i lo tatou lumana’i lē mautinoa, poo le i’uga ea o
le oti? E faapei ona faatumulia o le tele o a’oa’oga i manatunatuga o le tagata, a’o
le ā le mea moni? O le a’oa’oga e tasi e tutusa lelei lava lona faavaeina i
manatunatuga o le tagata e pei o se isi foi a’oa’oga, ma le leai lava o se faavae
mautinoa poo se faavae mausali mo le talitonuina o soo se tasi o nei manatu. Se’i
tatou suesueina lava la lenei mataupu mai i le Upu a le Atua soifua. O le a tatou
amata muamua i lo tatou vaavaai muamua lava i le laasaga o le foafoaina o le
ulua’i tagata.
O LE A LE TAGATA?
I le lesona lona tolu, na tatou a’oa’oina ai, o le tagata, na foafoaina i le faatusa o le
Atua ma sa atoatoa ona lelei o ia i lona foafoaina. Se’i tatou maitauina mai la
laasaga na faia, ma i’uga.
“Ona faia lea e Ieova le Atua o le tagata i le efuefu o le eleele, ma ua manava i
ona pogaiisu o le manava ola; ona avea ai lea o le tagata ma tagata ola.” –
Kenese 2:7.
O le tagata o loo fausia i mea lava ia o loo maua i le eleele. O se mea moni
faasaienitisi lenei. Peitai ina ua foafoaina e le Atua le tino faaletagata, e ui lava ina
atoatoa ona lelei i ona vaega uma lava, ae e le’i atoa ai iina, e tasi le mea sa lē i ai
– o le ola. Na manavaina e le Atua i totonu o ona pogaiisu le manava ola, lea na
avea ai loa le tagata ma agaga ola. O le faiga la lenei o le tagata:
1
Efuefu o le eleele +
Manava o le Ola =
Agaga Ola
Efuefu o le eleele -
Manava o le Ola =
Agaga Oti
Agaga Ola
Manava o le Ola =
Efuefu o le Eleele
-
O le tagata la, o se agaga lea, ma e leai sona agaga e patino ia te ia e faapei ona
talitonu i ai le toatele. O lenei mea moni o loo fa’ailoaina mai i le Salamo 104:29.
“Ua ē natia ou fofoga, ona atuatuvale ai lea o i latou; ua ē aveeseina a latou
manava, ona mamate ai lea o i latou, ma ua toe liu efuefu.”
O le Atua o Ia lea o Lē o loo foa’iina mai le ola ma o loo Ia faatumauina le ola
uma lava. O Iesu, lo tatou Atua foafoa, na ia fetalai mai: “…O A’u nei le ala, ma
le upu moni, ma le ola; e lē alu atu lava se tasi i le Tamā, pe a lē ui mai ia te
a’u.” – Ioane 14:6.
Ua tele ma tele tausaga ua taumafai ai saienitisi e foafoaina le ola, peitai e lē aoga
a latou taumafaiga. O le tulafono lē mafaa’umatiaina o le natura, e na o le ola lava
e mafai ona sau ai le ola. E lē mafai lava e le ola ona amata mai i se mea e mate e
lē o i ai se ola.
E MAFAI EA E SE AGAGA ONA OTI?
O lea la ua tatou malamalama, o le tagata o se agaga lea, e mafai ona tatou fesili pe
mafai ona oti se agaga?
“O le agaga e agasala, o le a oti lava ia…” – Esekielu 18:20.
O le tali o le matuā “Ioe” lava, e tusa ai ma le Upu a le Atua. O lenei tali e aumaia
ai ni fesili i le mataupu e faatatau i le ola pea o le agaga pe a oti le tagata. E faapei
ona tatou a’oa’oina i le Lesona 4, e lē’i finagalo le Atua ina ia feoti tagata, a ia
maua uma e tagata le ola e faavavau pe afai latou te usitai i le faatonuga a le Atua:
“A’o le laau e iloa ai le lelei ma le leaga, aua e te ‘ai ai; auā o le aso e te ‘ai ai e
te oti ai lava.” – Kenese 2:17.
O lea, ina ua talepeina e Atamu ma Eva le poloaiga a le Atua, na la agasala ai loa
(1 Ioane 3:4) ma o le faasalaga mo le agasala, e lē itiiti ifo nai lo le oti.
“Auā o le oti o le totogi lea o le agasala;…” - Roma 6:23.
Peitai, ua tatou maua i le taimi lenei, o le toatele lava o tagata latou te talitonu, e i
ai se agaga e ola e faavavau o tagata, ma a oti le tino, ona fa’aauau lea ona ola e
faavavau o le agaga. O fea ma o anafea na amata mai ai lenei a’oa’oga?
“Ua sili le atamai o le gata i manu uma o le vao na faia e Ieova le Atua. Ua fai
mai o ia i le fafine, E moni ea, na fetalai mai le Atua, lua te lē aai i laau uma o
le faatoaga? Ona tali atu ai lea o le fafine i le gata, O fua o laau o le faatoaga
ma te aai ai lava; a’o le fua o le laau oi le ogatotonu o le faatoaga na fetalai mai
2
ai le Atua, Aua ma te aai ai, aua foi ma te papai atu i ai, ne’i ma oti. Ona fai mai
lea o le gata i le fafine, O le a lua lē oti moni lava.” – Kenese 3:1-4.
“O le a lua lē oti moni lava” o le lauga muamua lava lea na faapea ona laugaina e
faatatau i le ola pea e faavavau o le agaga. Na fai mai le fetalaiga a le Atua, “o le a
ē oti moni ai lava,” ae na fai mai Satani, “O le a lua lē oti moni lava.” Na ia fai
ane foi o le a faapei i laua o ni atua (o ni tagata e ola pea e lē mafai ona oti) pe afai
la te aai i le fua faasaina. (Kenese 3:4).
Mulimuli ane na fetalai ane Keriso i le au Iutaia lē talitonu e faatatau i le latou
sootaga ia Satani: “O outou nai lo outou tamā le tiapolo, tou te fia faia foi mea e
tu’inanau i ai lo outou tamā. O le fasioti tagata ia talu le amataga, e le’i tumau
lava ia i le upu moni, auā e le oi totonu lava ia te ia le upu moni; a tautala ia i le
tala pepelo, o lana lava lea e tautala a’i, auā o le pepelo ia, ma le tamā o le
pepelo.” – Ioane 8:44.
O le uiga o le upu “ia oti” lea o loo aumaia i le tusi o loo faamatalaina ai uiga o
upu, lea e faaigoaina o le Oxford Dictionary, o le “faamuta le ola”. O lenei uiga o
loo fa’ailoaina mai ai le fetalaiga a le Atua, “Ona toe fo’i atu lea o le efuefu i le
eleele e pei ona i ai ia, ma toe fo’i atu le agaga i le Atua o lē na foa’iina mai ai.”
– Failauga 12:7.
O ILOA EA E TAGATA SE MEA A’O LATOU FEOTI?
E fealua’i solo ea le agaga o se tagata pe alu foi i se nofoaga o faasalaga poo se
nofoaga o le fiafia? E matuā manino lava le fetalaiga a le Alii e faatatau i lenei
mataupu.
“Auā o ē o loo ola, ua latou iloa e oti i latou; a’o e ua oti, latou te lē iloa se mea; ua
lē toe i ai foi se taui ia i latou; auā ua faagalogaloina i latou. O lo latou alofa foi,
ma lo latou ita, ma lo latou matau’a, ua mavae lava ia; ua lē toe aiā i latou e
faavavau i mea uma ua faia i lalo o le la.” – Failauga 9:5, 6.
O tagata ua feoti, e faapei ona tatou iloa iinei, ua lē iloa e i latou se mea e tasi. O lo
latou mānava o le ola ua toe fo’i atu i le Atua, ma ua pala o latou tino i totonu o le
tuugamau.
“O mea uma ua e iloa e faia e ou lima, ina faia ia ma lou malosi; auā e leai se
galuega, poo se mafaufau, poo se iloa, poo se poto i le tuugamau, o loo e alu atu
i ai.” – Failauga 9:10.
Fai mai le tusi a Iopu e faatatau i le tagata i totonu o le tuugamau: “E o’o ina
mamalu ona atalii, ae lē iloa e ia; e faalēaogaina foi i latou, ae le lagona ai e
ia.” – Iopu 14:21.
O le oti ea la le i’uga o le tagata? E leai. E lē o tuua i tatou e le Atua e aunoa ma se
faamoemoe. E tatau ona o’o mai se isi tulaga o le olaga pe a mavae le tuugamau,
auā o le oti, o loo faaigoaina “o le moe”. O le moe o se tulaga lea e toe ala mai ai
le tagata i le malamalamaaga lea sa i ai a’o le’i moe.
3
“E taoto foi le tagata ae le toe tulai, seia mavae le lagi, latou te lē ala, e lē fagua
foi i latou i lo latou moe. E! fia natia a’u e oe i le tuugamau ma ia e faaliloina
a’u, seia mavae atu lou toasa; ia e atofaina mai se aso mo a’u, ma ia e manatua
mai ai a’u. Afai e oti le tagata, e toe ola mai ea o ia? Ou te faatalitali atu i aso
uma o le taua ua tofia ai a’u, seia o’o ina suia o a’u. Ia e valaau mai, ona ou tali
atu ai lea ia te oe; ia e finagalo alofa i le galuega a ou aao.” – Iopu 14:12-15.
O Iesu foi na Ia faaigoaina le oti o le moe, ina ua Ia fetalai e faatatau ia Lasalo,
Lana uo, o lē sa oti i aso e fa.
“…ma faapea atu o ia ia te i latou, O loo moe la tatou uo o Lasalo; ae ou te alu e
fafagu ia te ia. Ona faapea mai lea o ona soo, Le Alii e, afai o moe ia, e ola. Ua
fetalai Iesu i lona oti, a ua latou masalo ua fetalai o ia i le taoto ma moe. Ona
ta’utino atu lea e Iesu ia te i latou, Ua oti Lasalo.” - Ioane 11:11-14.
O le finagalo o le Atua na ia fuafuaina ai se aso o le a o’o mai o le a toe ala mai ai
ē o momoe: “E toatele foi o e momoe i le efuefu o le eleele o le a latou ala mai, o
isi i le ola e faavavau, a’o isi i le faalumaina ma le inosia e faavavau.” – Tanielu
12:2.
O AFEA O LE A TOE ALA MAI AI Ē O LOO MOMOE I LE
TUUGAMAU?
“Ou te loto ina ia outou iloa, le au uso e, i le mataupu i e o momoe, ina ne’i
outou faanoanoa, pei o isi e leai so latou faamoemoe. Auā afai tatou te talitonu
ua maliu Iesu ma toe tu mai, e faapea foi ona aumaia e le Atua faatasi ma Ia ē o
momoe ona o Iesu. Matou te fai atu foi lenei mea ia te outou i le afioga a le Alii,
o i tatou o e ola ma totoe pe a afio mai le Alii, tatou te lē muamua i e o momoe.
Aua e afio ifo mai le lagi le Alii lava, ma le alaga, ma le leo o le agelu sili, ma le
pu a le Atua; e muamua foi ona toe tutu mai o e ua oti o ia Keriso.” – 1
Tesalonia 4:13-16.
Ioe, la’u uo pelē, e lē mafai e le oti ona ia taofia e faavavau le fanau a le Atua. E
faapei lava ona maliu ma toe tu mai Iesu nai le oti, e faapena foi ona toe faatutū
mai e Keriso i lona toe afio faalua mai, i latou ua faamagaloina a latou agasala, ma
feoti a’o latou talitonu ia te Ia.
Na tautala mai Iopu e faatatau i lenei faamoemoe matagofie i upu manino lava:
“Auā ua ou iloa o loo soifua lē na togiolaina a’u; o aso amuli foi e tulai ai o ia i
luga o le eleele. E ui lava foi ina faaumatia lenei tino pe a mavae atu lo’u pa’u,
ae o le a ou iloa atu le Atua i lo’u tino; O le a ou vaai atu ia te ia mo a’u lava, o
le a vaai atu foi o’u mata ia te ia, ae lē o se tasi; e ui lava ina faaumatia o’u
totoga i totonu ia te a’u.” – Iopu 19:25-27.
E silafia e le Atua vaega uma lava o i tatou. E o’o lava i lauulu o o tatou ulu na te
faitauina uma lava (Mataio 10:30). Fai mai Tavita: “E le’i lilo lo’u tino ia te oe,
ina ua faia a’u i le mea lilo, ina ua saunia a’u i mea loloto i le lalolagi. Na
4
silasila mai ou fofoga i o’u tino uma ina o afuafua; ua tusia foi uma lava i lau
tusi, o ona aso foi na faia ai, a’o leai ni o’u tino.” – Salamo 139:15, 16.
E silafia lelei lava o tatou tino uma e lo tatou Atua na foafoaina i tatou. O loo ia te
Ia se faamaumauga e lē mafai ona sese e faatatau ia i tatou taitoatasi. O le mea lea
e mafai ai e Ia ona toe foafoaina tagata e faapei lava o lo latou tulaga i le taimi o lo
latou oti. O loo ia te Ia le fua na afuafuaina ai i tatou!
E OTI UMA LAVA TAGATA MA E TOE TUTŪ UMA MAI FOI
“Auā ua agasala tagata uma lava, ma ua le o’o i le viiga o le Atua;” – Roma
3:23. O loo tatou i lalo uma lava o le faasalaga a le oti. “o le agaga lava e agasala,
o le a oti lava ia.” – Esekielu 18:20. Peitai o le ulua’i oti lea, o le oti o le moe.
I le Lesona e 5, na tatou a’oa’oina ai, o Keriso, le Alo o le Atua, sa naunau o Ia ina
ia maliu mo i tatou, ina ia tatou maua ai le ola. O le ola e faavavau la, o le
meaalofa lea a le Atua ia i latou e talia e ala i le faatuatua, le maliu o Keriso i luga
o le satauro mo a latou agasala.
“Auā o le oti, o le totogi lea o le agasala; a’o le ola e faavavau, o le mea
foa’ifuaina mai lea e le Atua, i lo tatou Alii o Keriso Iesu.” – Roma 6:23.
O le ola e faavavau o se uiga faalenatura lea e na o le Atua lava e patino atu i ai:
“…o le Tupu o tupu, ma le Alii o alii; Ua na o Ia lava e soifua pea e
faavavau,…” – 1 Timoteo 6:15, 16.
E ui lava ina pala le tino, a ua ia i tatou le folafolaga ma le faamoemoe o le toe tutū
mai o ē amiotonu i le ola e faavavau.
“Ua faapea lava ona alofa mai o le Atua i le lalolagi, ua Ia foa’i mai ai o Lona
Alo e to’atasi na fanaua e Ia, ina ia lē fano se tasi e talitonu ia te Ia, a ia maua e
ia le ola e faavavau.” – Ioane 3:16.
E tusa ai ma le faamatalaga a le tusi o loo faamatalaina ai uiga o upu, o le upu
“fano”, o lona uiga o le “puapuagatia lea i le faasalaga, o le aveesea lea o le ola”
pe a faamatalaina i nisi upu, “o le lē toe i ai lava lea o le ola i se tagata e o’o i le
faavavau”. O tagata oti uma lava, tagata lelei pe leaga foi, o le a toe faatuina mai
nai le oti i se aso.
“Aua tou te ofo i lenei mea, auā o le a o’o mai le aso e faalogo ai i lona leo o i
latou uma ua i tuugamau, ma latou o mai ai; o e na amio lelei, e toe tutu i le
ola; a’o e na amio leaga, e toe tutu i le faasala.” – Ioane 5:28, 29.
E toe faatuina mai tagata amio leaga ina ia latou maua le taui o o latou olaga o le
agasala, lea e faaigoaina: “o le oti faalua lea” (Faaaliga 20:14; 21:8). E tusa ai
ma le faamatalaga a Ioane 3:16, o le a maua e tagata amiotonu le ola e faavavau,
“Peitai o le a fano lava o ē amioleaga…” – Salamo 37:20.
5
O AFEA O LE A MAUA AI E TAGATA AMIOTONU LE TINO
OLA PEA E FAAVAVAU?
“Faauta mai, ou te ta’u atu ia te outou le mea lilo; e le momoe i tatou uma, ae
liua i tatou uma, E faafuase’i lava, o le emo o le mata, pe a ilia le pu faauma;
auā e ilia lava, e toe tutu mai ai e ua oti ma le ola pea, e liua foi i tatou. Auā e
tatau ona ofu o lenei tino i’u vale i le tino ola pea, ia ofu foi lenei tino oti i le
tino le oti lava.” – 1 Korinito 15:51-53.
A mavae le toe tutū mai o ē ua oti, o le a maua loa e tagata amiotonu le meaalofa
na folafolaina mai a le Atua – o le tino lea e ola pea e faavavau. O lenei
faamoemoe tele e faia i le toe afio mai o Iesu, i le avea o Ia ma Tupu o tupu ma
Alii o alii.
A uma ona foa’iina atu le ola e faavavau i le au paia, ona amata loa lea o se olaga
fou.
“Ona pupula ai lea o e amiotonu e pei o le la i le malo o lo latou Tamā. O lē ua i
ai taliga e faalogo ai, inā faalogo mai ia o ia.” – Mataio 13:43.
O lea olaga o le a avea o se olaga o le fiafiaga atoatoa, e lē i ai se mafatiaga,
faanoanoa, ma se mata’u i le oti: “O le a faaumatia e ia le oti e faavavau i le
manumalo; o le a soloiesea foi e le Alii o Ieova o loimata mai i mata uma lava; e
faate’aeseina foi e ia le gao o lona nuu i le lalolagi uma lava; auā ua fetalai mai
ai Ieova.” – Isaia 25:8.
La’u uo pelē o loo e faitau i lenei lesona, o le a ē lē filifili ea i le aso lenei, ina ia
avea oe ma se tasi o “… ē tumau pea i galuega lelei, ua latou saili ai mo le viiga,
ma le mamalu, ma le tino lē i’u vale lava, o le ola e faavavau”? – Roma 2:7.
Lomia e le: Upu Moni Mo Le Taimi Lenei
PO Box 6458 Apia WESTERN SAMOA
6
O LE A LE MEA E TUPU PE A MAVAE LE OTI?
1.
Tusi laina e faafesoota’i ai vaega o loo i lalo.
Agaga
Oti
le Atua
o le ola.
Manava
O Ia lea o Lē ua foa’iina mai ma Faatumauina le ola uma.
e sau mai i le Atua ma toe fo’i atu i le Atua.
o le efuefu lea o le eleele faaopoopo i ai le mānava
o se i’uga lea o le agasala.
2. Faamatala pe aisea e avea ai ma mataupu a Satani le
a’oa’oga e faatatau i le ola pea e faavavau (e lē oti lava) o
le agaga o le tagata.
_________________________________________________________
___________________________________________________
___________________________________________________
3.
Fa’auma le fuaiupu lenei.
“Auā o ____________________ latou te iloa o le a _______ i latou;
a’o e ua _______, latou te le iloa ________” – Failauga 9:5.
4.
O ai lē e toatasi o loo i ai le ola e faavavau?
_________________________________________________________
5. Ioe pe leai?
.....
E oti ea agaga?
..... A tatou oti, e mafai ea ona tatou talanoa i isi?
..... O le agaga ea lea e toe fo’i atu i le Atua pe a oti le tagata, o se vaega ea
lea o loo ola
e faavavau i totonu o le tagata?
..... E avea ea le agaga ma lefulefu pe a aveesea le manava (agaga) a le
Atua?
6.
O afea o le a maua ai e tagata o le Atua le ola e faavavau?
_________________________________________________________
_________________________________________________________
7
Auala & Numera ________________________
Nuu/Taulaga/Aai ________________________
Setete _________Numera Itumalō ________
Atunuu _______________________________
Faamolemole faafo’i lenei Ta’iala Toe Iloiloina i le Tuatusi lenei:
SU’ESU’EGA FETUSIA’I o le UPU MONI MO LE TAIMI LENEI
P O Box 6458, Apia, Western Samoa
TA’IALA TOE ILOILOINA - LESONA 18
8

Ua foi le malaga a Lupematasila Nuusavili