_____ Sp Soc Int J Ph Ed Sp 2015 - Volume 15 – Issue 1 ______
ROLE OF EDUCATION IN PHYSICAL THERAPY BALANCED PEOPLE
WITH DOWN SYNDROME
Nechita F.1
¹Transilvania University of Brasov, University Street, Nr. 1, 500068, Romania,
ABSTRACT
The paper presents methods of physical therapist intervention in the education and evaluation of balance in
people with Down syndrome. Due to global statistics, the level of ground current is reflected in the opportunity to find
the means to efficiently improve the shortcomings, so people diagnosed to integrate into society. The scientific
approach presents a case study conducted on a patient aged 8 years Special School for Children with Disabilities in
Brasov. The research methodology consisted of applying gravity tests for dynamic and static balance, aiming existence
of subjective and objective signs of the syndrome. The study concludes that the application of these funds relates to the
patient's physical therapy have been positive, contributing to enhancing this shortcoming, the quality of life.
KEYWORDS: Down syndrome, balance, physical therapy, tests, evaluation.
INTRODUCTION
Physical therapy, science movement gradually developed focusing on the relationship between
practice and observation. Sbenghe, T. states that movement therapy has evolved with great load of
empiricism and traditionalism, which hindered any attempt to rethink this therapy in terms of medical
knowledge that is accumulating.[1]
Any individual, regardless of his potential intellectually, physically, mentally, has a well-defined
place in society and his generation, and society owes them everything that she can give to integrate. Based on
the theory, as demonstrated by cognitive development of the child with Down syndrome is not "fixed" at
birth, but obviously plays an important role genetic inheritance, family environment in which children grow
and learn, accessible or inaccessible to early intervention services, presence or absence of family support
services.
"Down syndrome is a chromosomal disorder from birth, present the child from the moment of
conception caused by the presence of an extra chromosome 21" [2]. The concept of the chromosome is a
microscopic structure existing in the cell structure of each tissue of the body. Chromosomes are many being
abbreviated into a chemical called DNA. Thus the human body there is 23 pairs of chromosomes in each cell
a total of 46 [3].
Jérôme Lejeune, 1959, in his research shows that Down's syndrome is caused by the presence of an
extra chromosome 21, resulting in a total of 47 chromosomes instead of 46. This genetic material causes
mental and physical delays associated with Down syndrome [4].
In terms of symptoms, Down syndrome is clinically diagnosed in the neonatal period or in infancy,
due to the evocative dystrophies, though it varies for different patients, performed a phenotypic characteristic
aspect [5]. The newborn with trisomy 21 shows different values of somatic indicators, height and weight
below the normal range for age, hypotonic, hyper-extensible joints and reduced or absent Moro reflex,
patellar reflex is weak. Newborns show small skull and round with flattened occiput and large fontanels
which will close late.
Physical and sensory peculiarities are present from birth and are increasing with age. Not all features
are present in each case, and those that occur are different from case to case.
In people diagnosed with Down syndrome is relatively low intellectual level, being a moderate level
of mental deficiency. Down syndrome is not the only cause of mental deficiency in this respect there is a
general agreement with the fact that cognitive development is not fixed at birth. Occur, however, other
factors that play a role in facilitating or hindering individual progress: genetic inheritance, family
environment, access to early intervention service, attention to issues of health, family support services,
access to kindergarten and school.
MATERIAL AND METHODS
Case study research was conducted during 11.01.2012 (initial test - T1) and 05.01.2013 (final test T2), and the subject research is an 8 years old patient, MD, from the Special School for Children disabilities
in Brasov.
The goal is the implementation of an intervention program which includes most efficiently means
physical therapy designed to improve balance difficulties of people with Down syndrome.
179
_____ Sp Soc Int J Ph Ed Sp 2015 - Volume 15 – Issue 1 ______
Hypothesis involves discovering the best techniques and ways to educate efficiently kinetic
equilibrium, yielding an objective assessment of children diagnosed with Down syndrome.
Brief analysis of the methods used in the research is:
 "Survey method", is aimed at drawing anamnesis knowledge of the subject, the dynamic evolution of
the knowledge of causes and conditions which have degenerated syndrome. Information about the
ability of everyday activities is collected from family, educators, physiotherapists;
 "Method of observation" of patient record data were extracted on patient age, and complications
occurred secondary diagnoses, family history, personal history, physiological and pathological, previous
treatments that followed, stage of disease, the affected segments, joint deformities, information on skin,
mucosa, connective tissue adipose ganglionic system, muscular system, articular system, respiratory,
cardiovascular, digestive, urogenital, nervous system, endocrine, sensory organs, surgery suffered.
Direct observation, simple behavior consisted in monitoring the patient during recovery programs.
Thus, it was observed that the degree of cooperation of the subject in terms of presence in each procedure,
respecting the duration and number of sessions required by the physician, respecting therapeutic indications.
In sessions of hydrotherapy was found on the effectiveness of pain relief. Occupational therapy
sessions were useful to see if the patient is able to carry out routine daily activities, or what degree of
disability.
All based on simple observation, if physical therapy sessions were followed deformations occurring,
posture spine, limbs and their characteristics;
-"The experimental method", sought to obtain accurate data on the degree of mobility, muscle
strength musculoskeletal system. With continued research they conducted a series of measurements and tests
in order to obtain data on the system articular and muscular system.
To measures the range of motion of joints to use the gauge goniometer and for the assessment of
muscle strength using muscle testing.
Muscle Testing appreciate the force of a muscle or muscle group and is done using the methods of
the National Foundation for Infantile Paralysis (1956). This system utilizes a scale of 5-0 Table 1.
F5
F4
F3
F2
F1
F0
Table 1. Muscle testing methods using the National Foundation for Infantile Paralysis [6]
Muscle can make a move against an external force throughout amplitude equal to the
normal force
Normal force
It represents the ability of a muscle to move against gravity segment of resistance
against environments
Good force
Acceptable
It is the force a muscle to fully mobilize the segment against gravity
force
Allows muscle mobilization, but only after removing gravity
Force mediocre
Represents referral contraction
Force outlined
Muscle movement and does not charge carried no contraction
Force 0
To assess dynamic balance was used as a method of evaluation Bass test, which requires the subject
to stand with his right foot on a chalk mark on the floor, which is home brand. It will jump to the other leg
and maintain the position for 5 seconds. We run with alternating feet and maintain five seconds before the
end of the route. Scoring occurs only achieve foot floor without touching and calcaneus. Recording begins as
follows: for each correct coverage Hoop mark (to be 11 brands) are granted 5 points plus one point for every
second to maintain.
At each meeting there were pursued subjective and objective signs of the syndrome: occurrence of
pain in the legs, hyperlaxity joint, hypotonic muscle, motors deficit, changes in dynamic and static balance.
Periodic assessment was performed to observe the evolution of the patient, educating balance, enhancing
muscle strength, and to assess response to treatment was monitored execution correctness movement,
improved muscle strength.
Following data collection and observation of the patient, the rehabilitation program was performed to
analyze the results highlight the initial state and the final patient after recovery training program.
180
_____ Sp Soc Int J Ph Ed Sp 2015 - Volume 15 – Issue 1 ______
RESULTS AND DISCUSSIONS
Table 2. Pooled results of the initial balance of the hip muscle MD [6]
The hip joint
T1- Right
T1- Left
T1- Right
T1- Left
Flexion
F2
F3
F3
F4
Extension
F2
F3
F3
F4
Abducție
F3
F4
F4
F4
Adducție
F3
F4
F4
F4
Rotație internă
F3
F4
F4
F4
Rotație externă
F3
F4
F4
F4
Table 3. Results of initial balance centralized muscular knee joint MD [6]
Knee joint
T1/T2- Right
T1/T2- Left
Flexion
F4
F4
Extension
F4
F4
Table 4. Results of the initial balance centralized ankle joint MD muscle [6]
Ankle joint
T1/T2- Right
T1/T2- Left
Dorsal flexion
F4
F4
Plantar flexion
F4
F4
As a result of muscular balance, it appears that the patient has mild motor weakness in the thigh and
calf. It is characteristic of this syndrome, and muscle strength in the right hip is lower due to dislocation.
Table 5. Results of the balance centralized baseline (T1) and end (T2) of the hip joint MD
The hip joint
T1- Right
T1- Left
T1- Right
T1- Left
Flexion
110
125
120
125
Extension
15
20
20
20
Abduction
35
45
40
45
Adductor
20
25
25
25
Internal rotation
50
60
60
60
External rotation
50
60
60
60
Table 6. Results of the balance centralized baseline (T1) and end (T2) of the knee joint MD
Knee joint
T1/T2- Right
T1/T2- Left
Flexion
150
150
Extension
155 (of maximum
155 (of maximum
flexion)
flexion)
Table 7. Results of the balance centralized baseline (T1) and end (T2) of the ankle joint MD
Ankle joint
T1/T2- Right
T1/T2- Left
Dorsal flexion
25
25
Plantar flexion
50
50
Assessment of articular balance sheet shows hyperlaxity knee joint observation made at the level of
flexion and the extension. Patient knee extension from the position of maximum flexion is worth 155 with
10 in addition to the normal value. The right hip due to dislocation suffered at the age of six years it has a
limitation of movements.
Following the final evaluation of the hip, MD showed an improvement in the joint right where the
extension, abduction and adduction were improved 5 and flexion, internal and external rotation were
improved with 10.
Following the final results shows that the program hydro therapist and had a positive effect on joint
mobility recovery. The knee and ankle, foot, where MD: had no problems, the results are equal to the
original.
181
_____ Sp Soc Int J Ph Ed Sp 2015 - Volume 15 – Issue 1 ______
As in the case of motion, muscular balance has been improved only in the hip joint after recovery
programs. Finally muscular balance of the knee and the ankle, foot after final investigations remained the
same force that was initially F4.
Initial results obtained from test Bass were 56 points (56% Table 8) and final values showed an
improvement of 10 percent compared to initial testing (Table 9) as follows:
Table 8. Results of the baseline equilibrium centralized test dynamic accommodation Bass, MD
Point
Landing
Maintaining (seconds)
1
5
3
2
5
2
3
0
4
4
5
4
5
5
2
6
5
4
7
0
1
8
5
2
9
0
3
10
0
1
total T1
30
26
Following initial testing values obtained Bass test performed, the patient has a deficit balance of
44%.
Table 9. Results of the final values of balance centralized test dynamic accommodation Bass, MD
Point
Landing
Maintaining (seconds)
1
5
4
2
5
3
3
5
4
4
5
4
5
5
2
6
5
4
7
0
3
8
5
2
9
0
3
10
0
2
Total T2
35
31
Following the program hydro therapist patient had improved equilibrium values by 10 percent over
the initial testing, reaching 66%, thereby improving the balance deficit from 44% to 34%.
CONCLUSIONS
After analyzing data collected during research highlights the following conclusions:
 The results obtained from the application of physical therapy programs that hydro therapist positive
balance improved significantly.
 Physical therapy or physical therapist plays an important role in the life of a child with Down syndrome.
REFERENCES
[1] Sbenghe T, Kinesiology prophylactic, therapeutic and rehabilitation, Medical Publishing House,
Bucharest, 1987: 3.
[2] Chîlnicean L, Children with special needs and family life, Publisher Rotonda, Pitesti. 2010: 25.
[3] http://www.ipedia.ro/o_stiri/32.jpg
[4] http://www.sfatulmedicului.ro
[5] Covrig M, Ștefănescu D, Sandovici I, Medical Genetics, Publisher Polirom, Iasi. 2004: 333.
[6] Delavier F, Clemenceanu JP, Gundill M, Stretching Anatomy, Publisher Delavier`s., 2011.
182
_____ Sp Soc Int J Ph Ed Sp 2015 - Volume 15 – Issue 1 ______
ROLUL KINETOTERAPIEI ÎN EDUCAREA ECHILIBRULUI LA
PERSOANELE CU SINDROM DOWN
Nechita F.1
¹Universitatea Transilvania din Brașov, Strada Universității, Nr. 1, 500068, România
ABSTRACT
Lucrarea prezintă modalitățile de intervenție ale kinetoterapeutului în educarea și evaluarea echilibrului la
persoanele cu sindromul Down. Datorită statisticii la nivel global, gradul de actualitate al temei se reflectă în
oportunitatea de a găsi cele mai eficente mijloace de ameliorare a acestei deficiențe, astfel încât persoanele
diagnosticate să se integreze în societate. Demersul științific prezintă un studiu de caz, desfășurat pe un pacient în vârstă
de 8 ani de la Școala Speciala de Copii cu Dizabilități din Brașov. Metodologia cercetării a constat în aplicarea unor
teste pentru depistarea gravității echilibrului dinamic și static, urmărindu-se existența semnelor subiective și obiective
ale sindromului. Concluzia studiului relatează faptul că aplicarea acestor mijloace kinetoterapeutice asupra pacientului
au inregistrat valori pozitive, contribuind la ameliorarea gradului acestei deficiențe, implicit asupra calității vieții.
CUVINTE CHEIE: sindrom Down, echilibru, kinetoterapie, teste, evaluare
INTRODUCTION
Kinetoterapia, știința mișcării s-a dezvoltat treptat punând accent pe relația dintre practică și
observație. Sbenghe, T., 1987 afirmă că terapia prin mișcare a evoluat cu mare încărcătură de empirism și
tradiționalism, fapt care a frânat orice încercare de a regândi această terapie prin prisma cunoștințelor
medicale ce se acumulau.[1]
Orice individ, indiferent de potențialul lui intelectual, fizic, psihic, are un loc bine stabilit în societate
și generația lui, iar societatea îi este datoare cu tot ceea ce ea poate da, pentru a-l integra. Pornind de la
teoria, demonstrată de dezvoltarea cognitivă a copilului cu sindromul Down nu este „fixată” la naștere, ci
evident un rol important îl joacă moștenirea genetică, mediul familial în care copilul crește și învață, accesul
sau inaccesul la serviciile de intervenție precoce, prezența sau absența serviciilor de sprijin familial.
„Sindromul Down reprezintă o afecțiune cromozomială din naștere, prezentă la copil încă din
momentul conceperii cauzată de prezența unui cromozom 21 suplimentar” [2]. Conceptul de cromozom
reprezintă o structură microscopică existentă în structura celulei din fiecare țesut al organismului.
Cromozomii sunt numeroși fiind abreviați într-o substanță chimică numită AND. Astfel, în organismul
uman sunt 23 de perechi de cromozomi în fiecare celulă, 46 în total [3].
Jérôme Lejeune, 1959, prezintă în cercetările sale că sindromul Down este cauzat de prezența unui
cromozom 21 în plus, rezultând astfel un număr total de 47 de cromozomi în loc de 46. Acest material
genetic determină întârzierea mentală și fizică asociată cu sindromul Down. [4]
Din punct de vedere al simptomatologiei, sindromul Down este diagnosticat clinic în perioada
neonatală sau la sugar, datorită distrofiilor evocatoare care, deși variază la diferiți pacienți, realizeaza un
aspect fenotipic caracteristic [5]. Astfel, nou născutul cu trisomia 21 prezintă valori diferite ale indicatorilor
somatici, talia și greutatea sub limita normală corespunzătoare vârstei, hipotonie musculară, hiperextensibilitate articulară și reflex Moro redus sau absent, reflexul rotulian este slab. Nou-nascuții prezintă
craniul mic si rotund, cu occiput aplatizat și fontanele largi care se vor închide cu întârziere.
Particularitățile fizice și senzoriale sunt prezente de la naștere și se accentuează odată cu înaintarea
în vârstă. Nu toate trăsăturile sunt prezente la fiecare caz, iar cele care apar sunt diferite de la caz la caz.
La persoanele diagnosticate cu sindromul Down nivelul intelectual este relativ scăzut, fiind un nivel
moderat de deficit mintal. Sindromul Down nu este singura cauză a deficienței mintale, în acest sens existând
un acord general legat de faptul că dezvoltarea cognitivă nu este fixată la naștere. Intervin însă și alți factori
care joacă un rol important în facilitarea sau împiedicarea progresului individual: moștenirea genetică,
mediul familial, accesul la serviciu de intervenție precoce, atenția acordată problemelor de sănătate, prezența
serviciilor de sprijin familial, accesul la grădiniță și școală.
MATERIAL AND METHODS
Cercetarea studiului de caz s-a desfașurat în perioada 01.11.2012 (testare inițială - T1) și 01.05.2013
(testare finală – T2), iar subiectul cercetării îl constituie un pacient în vârstă de 8 ani, M.D., de la Școala
Specială de Copii cu Dizabilități din Brașov.
Scopul este reprezentat de aplicarea unui program de intervenție care cuprinde cele mai eficente
mijloace kinetoterapeutice, destinat să amelioreze dificultățile legate de echilibru a persoanelor cu sindromul
Down.
183
_____ Sp Soc Int J Ph Ed Sp 2015 - Volume 15 – Issue 1 ______
Ipoteza presupune descoperirea celor mai bune tehnici și mijloace kinetice eficente de educare a
echilibrului, obținându-se o evaluare obiectivă a copiilor diagnosticați cu sindromul Down.
Analiza succintă a metodelor utilizate în cercetare este următoarea:
 „metoda anchetei”, constituie întocmirea anamnezei ce urmărește cunoașterea subiectului, dinamica
evoluției lui, cunoașterea cauzelor și a condițiilor care au degenerat sindromul. Informații cu privire la
capacitatea desfășurării activităților zilnice fiind culese de la familie, educatori, kinetoterapeuți;
 „metoda observației”, din fișa pacientului s-au extras date cu privire la vârsta pacientului, diagnostice
secundare și complicații intervenite, antecedente heredocolaterale, antecedente personale, fiziologice și
patologice, tratamentele anterioare pe care le-a urmat, stadiul bolii, segmente afectate, deformații
articulare, informații referitoare la tegumente, mucoase, țesut conjuctiv adipos, sistemul ganglionar,
sistemul muscular, sistemul articular, aparatul respirator, cardiovascular, digestiv, uro-genital, sistemul
nervos, endocrin, organele de simț, intervenții chirurgicale suferite.
Observația directă, simplă a constat în urmărirea comportamentului pacientului în timpul
programelor de recuperare. Astfel, s-a observat care este gradul de cooperare al subiectului în ceea ce
privește prezența la fiecare procedură, respectarea duratei și a numărului de ședințe impuse de către medic,
respectarea indicațiilor terapeutice.
În cadrul ședințelor de hidroterapie s-a constatat eficiența asupra ameliorării durerii. Ședințele de
ergoterapie au fost utile pentru a observa dacă pacientul este capabil sa-și desfășoare activitățile zilnice de
rutina, sau care este gradul de infirmitate.
Tot pe baza observării simple, în cazul ședințelor de kinetoterapie s-au urmărit deformările apărute,
postura coloanei vertebrale, a membrelor și caracteristicile acestora;
 „metoda experimentului”, a urmărit obținerea unor date exacte asupra gradelor de mobilitate, forță
musculară a sistemului locomotor. Pe parcusul cercetării s-au efectuat o serie de măsurători și teste în
scopul obținerii unor date referitoare la sistemul osteo-articular și sistemul muscular.
Pentru măsurarea amplitudinii de mișcare al articulațiilor s-a utilizat instrumentul de măsurat,
goniometrul, iar pentru aprecierea forței musculare s-a folosit testingul muscular.
Testarea musculară apreciază forța unui mușchi sau a unui grup muscular și se face cu ajutorul
metodelor Fundației Naționale pentru Paralizie Infantilă ( 1956). Acest sistem utilizează o scară de la 5 la 0
tabelul 1.
Tabelul 1. Testarea musculară cu ajutorul metodelor Fundației Naționale pentru Paralizie Infantilă
[6]
Mușchiul poate efectua o mișcare împotriva unei forței exterioare pe toată
F5 Forța normală amplitudinea, egală cu valoarea forței normale
Reprezintă capacitatea unui mușchi de a deplasa împotriva gravitației segmentul
contra unei rezistențe medii
F4
Forța bună
Reprezintă forța unui mușchi de a mobiliza complet segmentul împotriva gravitației
F3
Forța
acceptabilă
Permite mobilizarea mușchiului, dar numai după eliminarea gravitației
F2
Forța
mediocră
F1 Forța schițată Reprezintă sesizarea contracției
Mușchiul nu realizează mișcarea și nu percepe contracția
F0
Forța 0
Pentru aprecierea echilibrului dinamic, s-a folosit ca metodă de evaluare testul Bass, care presupune
ca subiectul să stea cu piciorul drept pe o marcă pe podea desenată cu cretă, care reprezintă marca de start.
Acesta va sări cu celălalt picior și va menține poziția timp de 5 secunde. Va executa cu alternarea picioarelor
și mentinere 5 secunde până la sfârșitul traseului. Punctarea are loc la atingerea podelei doar cu pingeaua,
fara a atinge și cu calcaneul. Pentru fiecare menținere numărătoarea se face cu voce tare, pentru a auzi
pacientul. Notarea începe în felul următor: pentru fiecare săritură cu acoperirea corectă a mărcii (vor fi 11
marci) se acordă 5 puncte la care se adaugă câte un punct pentru fiecare secundă de menținere.
La fiecare ședință s-au urmărit existența semnelor subiective și obiective a sindromului: apariția
dureri la nivelul membrelor inferioare, hiperlaxitatea articulară, hipotonia musculară, deficitul motor,
evoluția echilibrului dinamic și static. Periodic s-a efectuat o evaluare care permite observarea evoluției
pacientului, educarea echilibrului, întărirea forței musculare, iar pentru aprecierea răspunsului la tratament sa urmărit corectitudinea executării mișcărilor, îmbunătățirea forței musculare.
184
_____ Sp Soc Int J Ph Ed Sp 2015 - Volume 15 – Issue 1 ______
În urma colectării datelor și observarea pacientului, a programului de recuperare, s-a realizat analiza
rezultatelor pentru a evidenția starea inițială a pacientului și cea finală, după instruirea programului
recuperator.
RESULTS AND DISCUSSIONS
Tabelul 2. Rezultatele centralizate ale bilanțului inițial muscular al articulației șoldului M.D [6]
Articulația șoldului
T1-Drept
T1-Stâng
T2-Drept
T2-Stâng
Flexie
F2
F3
F3
F4
Extensie
F2
F3
F3
F4
Abducție
F3
F4
F4
F4
Adducție
F3
F4
F4
F4
Rotație internă
F3
F4
F4
F4
Rotație externă
F3
F4
F4
F4
Tabelul 3. Rezultatele centralizate ale bilanțului inițial muscular al articulației genunchiului
M.D[6]
Articulația genunchiului
T1/T2-Drept
T1/T2-Stâng
Flexie
F4
F4
Extensie
F4
F4
Tabelul 4. Rezultatele centralizate ale bilanțului inițial muscular al articulației gleznei M.D[6]
Articulația gleznei
T1/T2-Drept
T1/T2-Stâng
Flexie dorsală
F4
F4
Flexie plantară
F4
F4
În urma realizării bilanțului muscular, se observă că pacientul are ușoară hipotonie musculară la
nivelul coapsei și a gambei. Acesta este caracteristică acestui sindrom, iar forța musculară la nivelul șoldului
drept este mai scăzută datorită luxației.
Tabelul 5. Rezultatele centralizate ale bilanțului initial(T1) și final (T2) articular al șoldului
M.D.
Articulația șoldului
T1-Drept
T1-Stâng
T2-Drept
T2-Stâng
Flexie
110
125
120
125
Extensie
15
20
20
20
Abducție
35
45
40
45
Adducție
20
25
25
25
Rotație internă
50
60
60
60
Rotație externă
50
60
60
60
Tabelul 6. Rezultatele centralizate ale bilanțului initial(T1) și final (T2) articular al genunchiului M.D.
Articulația genunchiului
T1/T2-Drept
T1/T2-Stâng
Flexie
150
150
Extensie
155 (din flexie maximă)
155 (din flexie maximă)
Tabelul 7. Rezultatele centralizate ale bilanțului initial(T1) și final (T2) articular al gleznei
M.D.
Articulația gleznei
T1/T2-Drept
T1/T2-Stâng
Flexie dorsală
25
25
Flexie plantară
50
50
Evaluarea bilanțului articular ne arată hiperlaxitatea articulară la nivelul genunchiului, observație
facută atât la nivelul flexie, cât și la nivelul extensiei. Extensia genunchiului pacientului pornind de la poziția
de flexie maximă are o valoare de 155, cu 10 în plus față de valoarea normală. La nivelul șoldului drept,
datorită luxației suferită la vârsta de 6 ani acesta prezintă o limitarea a mișcărilor.
185
_____ Sp Soc Int J Ph Ed Sp 2015 - Volume 15 – Issue 1 ______
În urma evaluării finale a articulației șoldului, M.D. prezintă o îmbunătățire la nivelul articulației
drepte, unde extensia, abducția și adducția s-au imbunatățit cu 5, iar flexia, rotația internă și cea externă s-au
imbunătățit cu 10.
În urma rezultatelor finale reiese faptul că programul kinetoterapeutic si cel hidrokinetoterapeutic au
avut un efect pozitiv în recuperarea mobilității articulare. La nivelul genunchiului și al gleznei, piciorului,
unde M.D: nu a avut probleme, rezultatele finale sunt egale cu cele inițiale.
Ca și în cazul bilanțului articular, bilanțul muscular s-a imbunătățit doar la nivelul articulației
șoldului, în urma programelor de recuperare
Bilanțul muscular final al genunchiului și cel al gleznei, piciorului în urma investigațiilor finale a
rămas la aceeași forță pe care o avea inițial, F4.
Rezultatele inițiale obținute în urma testului Bass au fost de 56 de puncte (56% tabelul 8), iar valorile
finale prezintă o îmbunătățire de 10 procente față de testarea inițială (tabelul 9) astfel:
Tabelul 8. Rezultatele centralizate privind valorile inițiale ale echilibrului dimanic la testul Bass, M.D.
Punctul
Aterizarea
Menținerea (secunde)
1
5
3
2
5
2
3
0
4
4
5
4
5
5
2
6
5
4
7
0
1
8
5
2
9
0
3
10
0
1
Total T1
30
26
În urma valorilor obținute la testarea inițială a testului Bass realizat, pacientul prezintă un deficit de
echilibrul de 44%.
Tabelul 9. Rezultatele centralizate privind valorile finale ale echilibrului dimanic la testul Bass, M.D.
Punctul
Aterizarea
Menținerea (secunde)
1
5
4
2
5
3
3
5
4
4
5
4
5
5
2
6
5
4
7
0
3
8
5
2
9
0
3
10
0
2
Total T2
35
31
În urma programului hidrokinetoterapeutic pacientul a prezentat o îmbunătățire a valorilor
echilibrului cu 10 procente față de testarea inițială, ajungând la 66%, deficitul de echilibru ameliorându-se de
la 44% la 34%.
CONCLUSIONS
În urma analizării datelor culese în timpul cercetării se evidențiază următoarele concluzii:
 Rezultatele obținute în urma aplicării programelor de kinetoterapie, respectiv hidrokinetoterapie sunt
pozitive, echilibrul îmbunătățindu-se semnificativ.
 Kinetoterapia, respectiv kinetoterapeutul, joacă un rol important în viața unui copil cu sindromul Down.
REFERENCES
[1] Sbenghe T, Kinesiology prophylactic, therapeutic and rehabilitation, Medical Publishing House,
Bucharest, 1987: 3.
186
_____ Sp Soc Int J Ph Ed Sp 2015 - Volume 15 – Issue 1 ______
[2]
[3]
[4]
[5]
[6]
Chîlnicean L, Children with special needs and family life, Publisher Rotonda, Pitesti. 2010: 25.
http://www.ipedia.ro/o_stiri/32.jpg
http://www.sfatulmedicului.ro
Covrig M, Ștefănescu D, Sandovici I, Medical Genetics, Publisher Polirom, Iasi. 2004: 333.
Delavier F, Clemenceanu JP, Gundill M, Stretching Anatomy, Publisher Delavier`s, 2011.
187