“ A doua componentã a dinamicii demografice este
migraþia internaþionalã [...] Imigrãrile au aceeaºi
semnificaþie cu naºterile, emigrãrile reprezintã pierderi ..."
Vladimir TREBICI, 1991
soc - 01 -2014
Sursa datelor:
Statisticile curente pe demografie ale
Institutului Naþional de Statisticã
Date de contact:
INSTITUTUL NAÞIONAL DE STATISTICÃ
B-dul Libertãþii Nr. 16, sector 5, Bucureºti
Telefon: 318 18 71; 317 77 70
Fax: 312 48 75
e-mail: [email protected]
http://www.insse.ro
Grafica: INS, Direcþia de Editare a Publicaþiilor Statistice
© INS, 2014
CÂTEVA CONSIDERAÞII
Dupã 1989 România s-a confruntat cu fenomenul migraþiei internaþionale, care a
condus la diminuarea populaþiei rezidente (stabile).
Populaþia rezidentã a þãrii a fost la 1 ianuarie 2013 aproximativ egalã cu cea din
1969, situându-se în jurul valorii de 20,01 milioane locuitori.
Pe parcursul perioadei 1989–2012 populaþia stabilã a României s-a redus cu peste
3,1 milioane locuitori. Mai mult de 77% din sporul negativ al populaþiei rezidente
(stabile) din aceastã perioadã a fost determinat de emigraþie.
La 1 ianuarie 2013, numãrul femeilor îl depãºeºte pe cel al bãrbaþilor pentru fiecare
vârstã mai mare de 50 ani în condiþiile în care, la naºtere, bãieþii sunt mai numeroºi
decât fetele. Fenomenul se explicã prin rata mortalitãþii, care este mai accentuatã la
bãrbaþi decât la femei.
Scãderea populaþiei rezidente a României din perioada 1990 - 2012 are la bazã trei
cauze importante ºi anume:
Migraþia internaþionalã, care a condus la o reducere medie anualã a populaþiei
României cu aproape 104,2 mii persoane
Planning-ul familial, prin diversele lui forme, a determinat reducerea constantã a
numãrului anual de naºteri pe parcursul perioadei de tranziþie. Numãrul de
naºteri din anul 2012 a fost cu 51% mai mic decât cel din anul 1989
Mortalitatea ridicatã în întreaga perioadã de dupã 1990.
Rezultatul transformãrilor demografice din ultimii 24 de ani a consemnat
accentuarea procesului de îmbãtrânire a populaþiei. În ultimii 11 ani s-a înregistrat o
creºtere a vârstei medii a populaþiei rezidente a þãrii de la 37,8 ani în 2002 la 40,9 ani în
anul 2013, marcând totodatã ºi modificãri în structura pe sexe ºi grupe de vârstã a
populaþiei stabile.
În anul 2002 numãrul de emigranþi la 1.000 locuitori din populaþia rezidentã a
României a fost de 48,6, iar în 2012 acest indicator a crescut la 116,5.
Ponderea cea mai importantã a emigraþiei este reprezentatã de persoanele din
grupa de vârstã 25–64 de ani. În 2012 aceastã grupã de vârstã reprezenta 74% din
totalul emigraþiei, în condiþiile în care în 2002 valoarea indicatorului a fost de 65%.
Anul 2012 a marcat o echilibrare a numãrului de imigranþi ºi emigranþi din
România, diferenþa dintre numãrul acestora fiind de numai 3 mii,
în condiþiile în care în 2007, considerat vârful plecãrilor în strãinãtate, aceasta a fost de
458 mii persoane.
Creºterea dimensiunii migraþiei internaþionale cu preponderenþã la nivelul
populaþiei din vârsta de muncã va determina într-un orizont mediu ºi lung probleme
majore la nivelul pieþei forþei de muncã în sistemul de pensii ºi, în general, în finanþarea serviciilor sociale.
100
100
95
95
90
90
85
85
80
80
75
75
70
70
65
65
60
60
55
55
50
50
45
45
40
40
35
35
30
30
25
25
20
20
15
15
10
10
5
5
0
0
250
200
mii persoane
150
100
50
2002
0
50
100
2013
150
200
250
mii persoane
vârsta (ani)
vârsta (ani)
Populaþia rezidentã a României
la 1 ianuarie 2002 ºi 2013, pe vârste ºi sexe
Populaþia rezidentã a României
la 1 ianuarie, în perioada 2002-2013, pe sexe
numãr persoane
Anul
Total
Masculin
Feminin
2002
2003
2004
2005
2006
2007
2008
2009
2010
2011
2012
2013
21723710
21627509
21521142
21382354
21257016
21130503
20635460
20440290
20294683
20199059
20095996
20020074
10566277
10515783
10468871
10401382
10343704
10284720
10007552
9910000
9836634
9791269
9746592
9761480
11157433
11111726
11052271
10980972
10913312
10845783
10627908
10530290
10458049
10407790
10349404
10258594
Vârsta medie a populaþiei rezidente a României
în 2002 ºi 2013, pe sexe
43
42,4
42
40,9
vârsta (ani)
41
40
37,8
38
37
39,3
39,1
39
36,4
36
35
2013
2002
masculin
feminin
total
Ecartul pe vârste între numãrul de bãrbaþi (M)
ºi numãrul de femei (F) al populaþiei rezidente
la 1 ianuarie 2002 ºi 2013
numãr persoane
20000
10000
0
-10000
5 10 15 20 25 30 35 40 45 50 55 60 65 70 75 80 95 90 95 100
ani
-20000
-30000
-40000
2002
2013
Ecart = M - F
Raportul de masculinitate al populaþiei rezidente
la 1 ianuarie 2002 ºi 2013, pe vârste
%
20
10
0
-10
5 10 15 20 25 30 35 40 45 50 55 60 65 70 75 80 95 90 95 100
ani
-20
-30
-40
-50
-60
-70
2002
2013
Raport de
M - F x 100
masculinitate =
F
Numãrul de emigranþi la 1 ianuarie
în perioada 2002 - 2012
mii persoane
2500
2000
1500
1000
500
0
2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012
anul
Fluxul de emigranþi ºi imigranþi
în perioada 2003 - 2012
mii persoane
600
500
400
300
200
100
0
2003
2004
2005
2006
2007
2008
2009 2010
anul
emigranþi
imigranþi
2011
2012
Numãrul de emigranþi la 1 ianuarie 2002 ºi 2012,
pe vârste ºi sexe
vârstã
(ani)
vârstã
(ani)
100
100
95
95
90
90
85
85
80
80
75
75
70
70
65
65
60
60
55
55
50
50
45
45
40
40
35
35
30
30
25
25
20
20
15
15
10
10
5
5
0
0
mii persoane
mii persoane
Fluxul de emigranþi în anul 2012,
pe grupe de vârstã ºi sexe
masculin
persoane
100000
feminin
86528
80000
63638
56815
60000
39935
40000
20000 12493 11930
855
0
0-14 ani
15-24 ani
25-64 ani
1565
65 ani ºi peste
grupa de vârstã
Fluxul de imigranþi în anul 2012,
pe grupe de vârstã ºi sexe
masculin
100000
80000
persoane
feminin
86020
68814 68741
60000
49969
40000
20000
9751 9522
1046 1515
0
0-14 ani
15-24 ani
25-64 ani
grupa de vârstã
65 ani ºi peste
Ecartul pe vârste între bãrbaþi (M) ºi femei (F)
al emigranþilor la 1 ianuarie 2002 ºi 2012
numãr persoane
50000
45000
40000
35000
30000
25000
20000
15000
10000
5000
0
-5000
-10000
-15000
ani
5 10 15 20 25 30 35 40 45 50 55 60 65 70 75 80 95 90 95 100
2002
2013
Ecart = M - F
Raportul de masculinitate al emigranþilor
la 1 ianuarie 2002 ºi 2012, pe vârste
%
60
40
20
0
ani
5 10 15 20 25 30 35 40 45 50 55 60 65 70 75 80 85+
-20
-40
-60
2002
2013
Raport de
M - F x 100
masculinitate =
F
100
100
95
95
90
90
85
85
80
80
75
75
70
70
65
65
60
60
55
55
50
50
45
45
40
40
35
35
30
30
25
25
20
20
15
15
10
10
5
5
0
0
250
200
150
100
50
mii persoane
0
50
100
150
200
250
mii persoane
stocul de emigranþi
populaþia rezidentã
vârstã (ani)
vârstã (ani)
Populaþia rezidentã a României ºi
numãrul de emigranþi la 1 ianuarie 2012,
pe vârste ºi sexe
Vârsta medie a emigranþilor
la 1 ianuarie în 2002 ºi 2012, pe sexe
35
33,5
vârsta medie (ani)
34
33
33,1
33,3
32
31
30
29
28
29,4
28,8
28,1
27
26
25
2002
masculin
2012
feminin
total
Structura populaþiei rezidente a României
la 1 ianuarie, pe grupe de vârstã
2013
2002
14%
18%
16%
16%
12%
16%
52%
56%
0 - 14 ani
15- 24 ani
25 - 64 ani
65 ani ºi peste
Structura emigranþilor
la 1 ianuarie, pe grupe de vârstã
2002
10%
1%
0 - 14 ani
8%
15%
22%
68%
2012
76%
15- 24 ani
25 - 64 ani
65 ani ºi peste
Raportul pe vârste dintre
numãrul de emigranþi ºi populaþia rezidentã
la 1000 locuitori - 1 ianuarie 2002 ºi 2012
ani
100
95
90
85
80
75
70
65
vârstã (ani)
60
55
50
45
40
35
30
25
20
15
10
5
0
0
50
100
150
200
250
300
350
persoane
2002
2012
Numãrul de emigranþi la 1000 persoane din
populaþia rezidentã, pe vârste ºi sexe,
la 1 ianuarie 2002 ºi 2012
vârstã
(ani)
100
95
90
85
80
75
70
65
60
55
50
45
40
35
30
25
20
15
10
5
0
350 300 250 200 150 100 50
0
0
50 100 150 200 250 300 350
persoane
persoane
2002
2012
Distribuþia emigranþilor pe þãri de destinaþie
în anul 2008
Alte þãri
21%
Spania
38%
Ungaria
3%
Germania
5%
Italia
33%
Distribuþia emigranþilor pe þãri de destinaþie
în anul 2012
Ungaria
3%
Marea Britanie
4%
Germania
7%
Spania
34%
Alte þãri
6%
Italia
46%
Emigranþi pe principalele þãri de destinaþie
în perioada 2008 - 2012
Alte þãri
Marea Britanie
Italia
Spania
Germania
0
20
40 60
80 100 120 140 160 180
mii persoane
2008
2009
2010
2011
2012
INFORMAÞII PRIVIND MÃSURAREA
MIGRAÞIEI INTERNAÞIONALE A ROMÂNIEI
Datele referitoare la migraþia internaþionale a României prezentate
în aceastã publicaþie au fost determinate în conformitate cu cerinþele
Regulamentului (CE) nr. 862/2007 al Parlamentului European ºi
al Consiliului privind statisticile comunitare din domeniul migraþiei
ºi protecþiei internaþionale. Acesta prevede ca numãrul de emigranþi
dintr-un stat membru, respectiv de imigranþi, sã fie determinat în funcþie
de noþiunea de reºedinþã obiºnuitã ºi de pragul de 12 luni. Astfel,
emigrantul este persoana care a avut anterior reºedinþa obiºnuitã
pe teritoriul unui stat membru ºi înceteazã sã mai aibã reºedinþa
obiºnuitã pe teritoriul statului membru în cauzã pentru
o perioadã care este sau se aºteaptã sã fie de cel puþin 12 luni;
imigrant este o persoanã care îºi stabileºte reºedinþa obiºnuitã pe
teritoriul unui stat membru pentru o perioadã care este sau se
aºteaptã sã fie de cel puþin 12 luni, dupã ce, în prealabil, a avut
reºedinþa obiºnuitã într-un alt stat membru sau într-o þarã terþã.
Deoarece sursele administrative folosite pânã în prezent nu reflectã
decât o micã parte a migraþiei externe, pentru respectarea întocmai a
definiþiilor Regulamentului (CE) nr. 862/2007 privind statisticile
comunitare din domeniul migraþiei, INS a dezvoltat o metodã
econometricã de estimare a migraþiei internaþionale bazatã pe tehnici de
estimare pe domenii mici, care utilizeazã date din douã surse statistice:
- o cercetare statisticã selectivã - Ancheta asupra forþei de muncã în
gospodãrii – care colecteazã în mod curent informaþii despre
persoane care (imigreazã, respectiv) emigreazã din România pe
baza unui eºantion de locuinþe, respectiv
-
o cercetare exhaustivã - Recensãmântul populaþiei ºi al locuinþelor care oferã informaþii la un anumit moment de timp (în acest caz
la 20 octombrie 2011) referitoare la structura populaþiei care
(imigreazã, respectiv) emigreazã din prisma unor variabile de
interes (sex, vârstã, nivel de instruire, mediu de rezidenþã etc.).
Metoda de estimare pe domenii mici implicã producerea unor estimatori
pentru domenii pentru care eºantionul cercetãrii statistice selective
cuprinde un numãr prea mic de unitãþi statistice sau - în unele cazuri acestea sunt inexistente. Estimarea pe domenii mici „împrumutã”
relevanþã ºi acurateþe prin combinarea datelor obþinute din cercetãri
selective cu informaþii complementare din alte surse de date
(surse statistice sau administrative exhaustive).